Cunoscuta si sub numele de psihoza
periodica sau psihoza maniaco depresiva
, boala afectiva bipolara atinge
, cu predominanta, sfera afectivitatii, manifestata clinic prin accese
periodice de manie si depresie sau prin alternarea acestor doua forme de boala.
Mai fervent intalnita la femei , mai raspandita in tarile calde decat in cele
cu temperature scazuta, boala afectiva bipolara evolueaza periodic, cu
intervale intre accese . Boala poate fi declansata fie de factorii genetici
sau de cei neurobiochimici, neuroanatomici, psihologici sau sociali.
Mania este o stare de
agitatie caracterizata printr-o exaltare a dispozitiei si printr-o surescitare
psihomotorie permanenta. O manie poate surveni in caz de senilitate, de
intoxicatie, de afectiuni neurologice , endocrine, sau in boala afectiva
bipolara.
Depresia este o stare
caracterizata prin trairi de tristete
sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp, cauzele fiid
multiple survenind in multe afectiuni inclusiv
in boala afectiva bipolara.
Pacientul
maniacal este usor de recunoscut. In plin episod maniacal acesta prezinta o
dispozitie elevata, voiosia exagerata si un entuziasm contagios. Exagerarea
autostimei manifestata prin grandomanie sau grandiozitate care poate atinge
intensitate deliranta, bolnavul considerandu-se dotat cu talente si puteri deosebite. Hiperactivitate insotita de
o senzatie subiectiva de sporire a energiei, de o crestere a sociabilitatii, implicarea
intr-o gama larga de activitati, fara aprecierea reala a consecintelor;
vorbirea are deobicei un ritm rapid si o tonalitate ridicata; fuga de idei se
exprima printr-o desfasurare sau curgere rapida si continua a vorbirii cu multe
schimbari de la o tema la alta; gandurile si ideile pacientului se deruleaza
intr-un ritm accelerat, uneori se suprapun, producandu-se confuzii; scaderea
capacitate de concentrare a atentiei(hipoprosexie); hiperxesualitate, exprimata
printr-o vestimentatie inadecvata; scaderea nevoii de somn, diferita de somnul
insufficient si superficial al pacientilor depresivi. Comparativ cu acestia ,
pacientii maniacali nu se simt obositi si pot rezista zile intregi fara sa
doarma, preocuparile lor multiple ii pot determina sa neglijeze chiar si
alimentatia.
Interventia de urgenta in cazul pacientului
maniacal va tine cont de urmatoarele aspecte: situarea pacientului intr-un
mediu protejat de stimuli ambientali perturbatori, lipsit de obiecte
periculoase; supravegherea atenta a pacientului, evitarea discutiilor de durata
si a stimularii, care pot exacerba hiperactivitatea; explicarea clara, simpla
si succinta a necesitatii tratamentului.Tratamentul consta in administrarea de
neuroleptice si necesita adesea internarea pacientului.
Pacientii maniacali se alimenteaza
superficial, scad in greutate, au un puls accelerat si uneori un tranzitul gastrointestinal
este accelerat, motiv pentru care este necesara supravegherea si din acest
punct de vedere pentru a nu se produce un dezechilibru hidroelecrtolitic si
astfel modificari grave cardiac, neurologice, renale si metabolice.
Supravegherea in spital a acestor pacienti
este permanenta, masurile de igiena corporala si alimentara sunt pe primul
plan.alimentatia trebuie sa se faca cu rabdare , pastrand o atitudine calma;se
asigura igiena corporala si vestimentara.
Se indruma pacientii catre alte forme de terapie
, dupa stabilizare, cum ar fi ergoterapia, psihoterapie de grup, psihoterapie
individuala , terapia suportiva, consiliere.
De terapie suportiva si consilere
beneficiaza si familiile pacientilor, in special soti/sotiile, scopul fiind
acela de a ajuta familiile sa gestioneze problemele atat in timpul recaderilor
cat si dupa ( prin informarea lor despre
boala, in special despre metode de prevenire a recaderilor si strategii de
coping la problemele cauzate de aceasta afectiune,etc).
Cea mai mare parte a pacientilor maniacali
nu sunt periculosi, dar unii pot sa se lase antrenati in acte antisociale,
adesea ei fiind adusi la camera de garda direct din arestul politiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu