In fiecare zi
ne confruntam cu dificultati si probleme pe care “trebuie” sa le rezolvam
pentru a ne mentine un nivel satisfacator de eficienta. Atunci cand nu reusim
sa ajungem la acest nivel, consecintele negative contribuie la stresul resimtit.
Stresul are multe definitii. Una dintre ele este aceea
ca “stresul reprezinta reactia defensiva (de aparare sau alarma) a organismului,
a carui stare de bine este amenintata” si care are trei stadii:
- · Un Stadiu de alarma
- · Un Stadiu de rezistenta
- · Si un stadiu de epuizare
Stresorii sunt
“stimuli”, de multe ori ei sunt confundati cu “stresul. Stresul este legat de
viata, deci el nu poate fi evitat.
Stresul are
multe origini:
- · Stresul de supravietuire, cu alternative flight or fight( lupta sau fugi);
- · Stresul legat de o suprasarcina a evenimentelor din viata; doliu, divort, promovare, schimbari, sicane la serviciu;
- · Stresul venit din interior; griji si problem relationale
- · Dependent de stresul placut: cautarea limitelor extreme si a pericolului;
- · Stresul legat de mediu: zgomot, multime,poluare etc.
- · Munca in exces, in timp scurt;
La omul primitive
alternativa “flight or fight avea o valoare de supravietuire. Acum cultura il obliga
pe omul modern sa adope alte strategii decat aceste reactii primitive,
provocand astfel o suferinta psihologica si fizica, distingandu-se astfel trei
tipuri de stress:
- - Stresul fiziologic
- - Stresul psihologic
- - Si stresul social
Consecintele
stresului sunt multiple
-
Stres, anxietate si depresie
-
Stres si boli de inima
-
Stres si deficit imunitar
-
Stress , adaptare emotionala si cognitiva
Adaptarea la
stress sau starategiile de coping sunt
diverse si nu intodeauna cele mai adecvate:
-
Prin evitare, atac sau expunere
-
Prin folosirea de substante psihoactive
-
Prin negare, in prima faza, a stresului sau a
stresorului, evitarea, cautarea unor sustineri sociale, practicarea
distantarii, reevaluarea situatiei intr-un mod pozitiv
In momentul in care mecanismele de aparare sunt
depasite, se poate recurge la trei modalitati de gestionare a stresului, in
functie de caz:
-
Sustinere sociala
-
Gestionarea emotiei
-
Gestionarea problemei
Din nefericire, nu suntem chiar asa de
eficienti in rezolvarea problemelor noastre cotidiene pentru ca, de cele mai
multe ori, nu le abordam intr-o maniera suficient de sistematica, iar solutiile
pe care le gasim sunt nerealiste sau gresit aplicate. Rar se intampla sa reusim
“sa rezolvam problemele” intr-un mod realist, fiind perturbati de cele mai
multe ori de emotii.
Metodele sunt multiple, important este ca ele
sa fie aplicate intr-un mod systematic, consecvent si intodeauna aplicate dupa ce
s-a facut o” ecologizare” a metodei alese( sa nu aiba repercursiuni negative
atat asupra noastra cat si a celorlalti). A avea continuitate in aplicarea unei
metode este de o foarte mare importanta
in atingerea scopului propus si anume"reducerea stresului".
Bibliografie
Jean Cottraux, Terapiile cognitive; ed. Polirom2003